Despre Epilepsie
Epilepsie Explorata: Tulburarea Neurologică a Creierului. Epilepsia este o tulburare a sistemului nervos central, care începe atunci când activitatea creierului devine anormală. Această anomalie poate declanșa convulsii sau episoade de comportament neobișnuit, senzații aparte și, uneori, pierderea temporară a cunoștinței.
Tu știi ce sa faci intr-o criza de epilepsie?
Dacă cunoașteți pe cineva care trăiește cu epilepsie, este posibil să trebuiască să aveți grijă de el în timpul sau după o criză. Scopul primului ajutor pentru convulsii este de a menține persoana în siguranță până când criza încetează de la sine.
“Epilepsia n-are chip, n-are fata, pana cineva drag o pătește și dintr-o dată e o curentare, e un duș rece. Atunci începi sa devii sensibil și nu mai ești așa cu jumătate de spate cum deseori suntem acum, de nepăsători.” Dr. Bogdan Florea
Epilepsia este o tulburare neurologică care poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau etnie. Aceasta este caracterizată de convulsii repetate, cauzate de activitatea electrică anormală a creierului. Potrivit specialiștilor, peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial suferă de epilepsie.
Simptomele epilepsiei
Simptomele convulsiilor pot varia semnificativ de la o persoană la alta. Iată câteva manifestări comune:
- Momente de absență sau pierderea temporară a conștienței.
- Mișcări involuntare ale membrelor, cum ar fi brațele sau picioarele.
- Confuzie temporară sau stare de dezorientare.
Este important de reținut că o singură criză nu înseamnă neapărat că suferi de epilepsie. Diagnosticul de epilepsie este confirmat atunci când o persoană a avut cel puțin două crize neprovocate, la intervale de cel puțin 24 de ore.
Cauzele Epilepsiei
Epilepsia poate avea mai multe cauze, inclusiv:
- Leziuni cerebrale sau traumatisme.
- Accidente vasculare cerebrale.
- Infecții cerebrale, precum meningita.
- Predispoziții genetice.
Diagnosticul și tratamentul epilepsiei
Pentru a diagnostica epilepsia, medicul va recomanda investigații precum:
- Electroencefalograma (EEG), pentru a monitoriza activitatea cerebrală.
- Imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) sau tomografie computerizată (CT), pentru a identifica eventualele leziuni cerebrale.
Tratamentul epilepsiei poate include medicamente anticonvulsivante sau, în cazuri severe, intervenții chirurgicale. Majoritatea persoanelor cu epilepsie pot duce o viață normală cu ajutorul unui tratament adecvat.
Epilepsia la copii
La copii, epilepsia poate fi o afecțiune temporară, iar simptomele pot dispărea pe măsură ce copilul crește. Totuși, este important să se consulte un medic neurolog pentru a stabili un plan de tratament personalizat.
Simptomele Epilepsiei: Cum Afectează Convulsiile Creierul
Epilepsia, o tulburare cauzată de activitatea anormală a creierului, poate influența o gamă largă de procese coordonate de creierul tău. Semnele și simptomele convulsiilor pot include:
- Confuzie Temporară: Persoanele cu epilepsie pot experimenta momente de confuzie, în care au dificultăți în a-și clarifica gândurile.
- Vraja cu Privirea: Unele convulsii pot implica episoade în care persoana pare să se piardă în propria lume, cu privirea fixată în gol.
- Muschii Rigizi: În timpul unor convulsii, mușchii pot deveni extrem de rigizi și tensionați.
- Mișcări Incontrolabile de Smucitură ale Brațelor și Picioarelor: Convulsiile pot declanșa mișcări bruște și necontrolate ale extremităților.
- Pierderea Conștienței sau a Conștientizării: O convulsie poate duce la pierderea temporară a conștienței sau la pierderea legăturii cu mediul înconjurător.
- Simptome Psihologice: Unele persoane pot experimenta simptome psihologice precum frică, anxietate sau senzația de déjà vu în timpul sau înainte de convulsii
Simptomele variază în funcție de tipul specific de convulsie. De obicei, o persoană cu epilepsie va avea tendința de a experimenta același tip de convulsii în mod repetat, ceea ce face ca simptomele să fie similare de la episod la episod.
Medicii clasifică convulsiile în două categorii principale: focale și generalizate, în funcție de cum și unde începe activitatea anormală a creierului.
Convulsii Focale: Tipuri și Simptome
Convulsii focale, cunoscute și sub denumirea de convulsii parțiale, sunt rezultatul activității anormale dintr-o singură zonă a creierului. Aceste convulsii pot fi împărțite în două categorii distincte:
- Convulsii Focale Fără Pierderea Conștienței. Cunoscută anterior sub numele de convulsii parțiale simple, acestea nu determină o pierdere a conștienței. În schimb, ele pot afecta emoțiile sau pot modifica percepțiile legate de aspectul, mirosul, senzația, gustul sau sunetul lucrurilor. De asemenea, ele pot provoca senzații precum déjà vu. Un alt simptom comun este smucirea involuntară a unei părți a corpului, cum ar fi un braț sau un picior. În plus, pot cauza senzații senzoriale spontane, cum ar fi furnicături, amețeli și experimentarea luminilor intermitente
- Convulsii Focale cu Conștientizare Afectată.
Cunoscute anterior sub denumirea de crize parțiale complexe, aceste convulsii implică o modificare sau pierdere a conștienței sau conștientizării. Aceste episoade pot părea ca un vis și, în timpul lor, s-ar putea să păreați că vă pierdeți în spațiu și să nu reacționați în mod normal la mediul înconjurător. De asemenea, puteți să efectuați mișcări repetitive, cum ar fi frecarea mâinilor, mestecatul, înghițirea sau mersul în cerc.
Simptomele convulsiilor focale pot fi confundate cu alte tulburări neurologice, cum ar fi migrena, narcolepsia sau bolile mintale. Este necesară o examinare detaliată și teste amănunțite pentru a face distincția între epilepsie și alte tulburări
Convulsii Generalizate: Tipuri și Simptome
Convulsii generalizate sunt crize care implică întreaga zonă a creierului. Există șase tipuri principale de convulsii generalizat.
- Convulsii de Absență: Aceste crize, cunoscute anterior sub numele de convulsii petit mal, apar adesea la copii. Caracteristica lor principală este privirea în gol, însoțită sau nu de mișcări subtile ale corpului. Aceste mișcări pot include clipirea ochilor sau pocnirea buzelor și durează, de obicei, doar între 5-10 secunde. Crizele de absență pot apărea în grupuri, de până la 100 de ori pe zi, și pot determina o scurtă pierdere a conștienței.
- Crize Tonic-Clonice: Cunoscute anterior sub numele de crize de grand mal, acestea sunt cele mai dramatice tipuri de convulsii generalizate. Ele pot cauza o pierdere bruscă a conștienței și rigidizarea corpului, urmată de mișcări ritmice, convulsive și tremurături. Crizele tonico-clonice pot provoca, uneori, pierderea controlului vezicii urinare sau mușcarea limbii.
- Crize Tonice: Aceste crize cauzează înțepenirea mușchilor și pot afecta starea de conștiență. Ele afectează în general mușchii spatelui, brațelor și picioarelor și pot duce la căderea bruscă a pacientului.
- Crize Atone: Cunoscute și sub numele de convulsii de tip “picătură,” acestea provoacă pierderea controlului muscular, în special în picioare. Acest lucru poate duce la căderi sau prăbușiri neașteptate.
- Crize Clonice: Aceste crize sunt caracterizate de mișcări musculare repetate sau ritmice, cum ar fi tremurul. Ele afectează, în general, gâtul, fața și brațele.
- Convulsii Mioclonice: Acestea se manifestă de obicei sub forma unor smucituri sau zvâcniri scurte și afectează în general partea superioară a corpului, inclusiv brațele și picioarele.
Simptomele acestor convulsii generalizate pot varia, dar este important să se identifice tipul specific de criză pentru a iniția tratamentul adecvat.
Leziuni Cauzate de Convulsii: Tipuri și Riscuri
Deși convulsiile unice, în general, nu provoacă leziuni sau afectează creierul, există situații în care persoanele pot suferi leziuni în urma unei crize sau a complicațiilor cauzate de aceasta. Este important să cunoaștem tipurile de leziuni care pot apărea în legătură cu convulsiile și riscurile asociate.
Leziuni Cauzate de Convulsii: Tipuri
Leziunile cauzate de convulsii pot varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv tipul și severitatea crizelor și factorii de mediu. Iată câteva tipuri comune de leziuni legate de convulsii:
- Leziuni la Cap: Uneori, în timpul unei crize, o persoană poate să cadă și să își lovească capul, provocând contuzii sau răni la nivelul capului.
- Leziuni la Gura și Limbă: Mușcarea limbii sau a buzelor în timpul unei convulsii poate duce la leziuni sau sângerări în aceste zone.
- Leziuni la Oase și Articulații: Căderea bruscă în timpul unei crize poate duce la fracturi sau dislocări ale oaselor și articulațiilor.
Riscuri și Conștientizare
Nu se cunoaște cu exactitate cât de des apar leziunile în urma convulsiilor, deoarece multe dintre acestea nu sunt raportate sau înregistrate ca leziuni legate de convulsii. Cu toate acestea, este important să conștientizăm că există riscuri asociate cu convulsiile și să știm cum să le gestionăm. Nu toate convulsiile duc la leziuni, dar este important să se acorde atenție pentru a minimiza riscurile și pentru a căuta tratament adecvat
Tipuri de Leziuni și Complicații Legate de Convulsii
Leziunile pot varia în funcție de gravitatea și circumstanțele în care apar. Cele mai comune leziuni asociate convulsiilor includ tăieturi, vânătăi și arsuri. Cu toate acestea, există și alte leziuni și complicații mai grave care pot apărea în urma unor convulsi.
Tipuri de Leziuni:
- Traumatism Cranian: Acesta poate să apară în urma unei căderi sau a unei lovituri la cap în timpul unei convulsii. Poate varia de la o simplă contuzie la un traumatism cranian mai grav, care implică sângerare în creier.
- Oase Rupte: Căderea violentă poate duce la fracturi ale oaselor sau a articulațiilor, în special în cazurile de convulsii intense.
- Sufocare: Sufocarea poate apărea în timpul sau după o convulsie, în special dacă persoana înghițeți sau aspiră obiecte străine în timpul crizei.
- Înecare: Dacă o convulsie survine în apă, există riscul de înecare, deoarece persoana poate pierde controlul și capacitatea de a înota
Complicații și Probleme Medicale
Convulsiile pot duce și la alte complicații medicale, inclusiv:
- Probleme cauzate de alte afecțiuni medicale pe care le are o persoană, cum ar fi diabetul sau convulsiile în timpul sarcinii.
- Complicații care pot apărea câteva ore sau zile după o convulsie, cum ar fi pneumonie, în cazul în care alimente sau lichide au ajuns în plămâni în timpul crizei.
Este important să se acorde atenție și să se monitorizeze orice complicații sau simptome ulterioare unei convulsii, deoarece acestea pot necesita tratament medical de urgență
Cum Să Răspundeți la Leziuni și Complicații?
- Leziuni Minore: Tăieturi minore, vânătăi sau arsuri pot fi tratate acasă cu primul ajutor. Dacă problema nu se ameliorează sau apare sângerare persistentă, durere sau umflături, consultați medicul de familie sau căutați asistență medicală.
- Leziuni Grave: Nu încercați să tratați singuri tăieturi grave, arsuri severe, umflături mari sau vânătăi deosebit de grave. În aceste cazuri, căutați imediat ajutor medical.
- Traumatism Cranian: Dacă există suspiciuni sau observații ale unui traumatism cranian, în special dacă apar dureri de cap, slăbiciune sau alte simptome, solicitați imediat asistență medicală. Este important să nu subestimați impactul unui traumatism cranian.
- Probleme Respiratorii: Orice problemă care afectează respirația unei persoane necesită ajutor de urgență. În caz de sufocare, sunați imediat la 112 (ajutor de urgență) și încercați să eliberați căile respiratorii ale persoanei, dacă știți cum să faceți acest lucru.
- Convulsii în Apă: Dacă o convulsie survine în apă, scoateți persoana din apă cât mai rapid posibil, apelați la 112 și efectuați procedurile necesare pentru a elibera căile respiratorii ale persoanei, dacă sunteți familiarizat cu acestea.
- Oase Rupte: Oasele rupte necesită întotdeauna evaluare și tratament de urgență. Unele fracturi pot necesita îngrijiri medicale urgente sau intervenții chirurgicale.
- Simptome Ulterioare Convulsiilor: Dacă apar simptome sau probleme noi la câteva ore sau zile după o convulsie, nu le ignorați. De exemplu, febra, durerile, dificultățile de respirație sau alte schimbări necesită evaluare medicală.
Este esențial să acționați cu prudență și să căutați ajutor medical atunci când este necesar, pentru a asigura o recuperare adecvată în urma leziunilor și complicațiilor
Pregătirea și Prevenirea Accidentelor și Bolilor
Atunci când vine vorba de pregătirea și prevenirea accidentelor și bolilor legate de crize, este esențial să fiți informat și să acționați în consecință. Iată cum vă puteți pregăti:
- Consultarea cu Echipa de Îngrijire a Sănătății: Discutați cu echipa dumneavoastră de îngrijire a sănătății despre modul în care tipul dumneavoastră de crize poate afecta starea dumneavoastră de sănătate și ce măsuri preventive ar trebui să luați.
- Identificarea și Prevenirea Rănilor sau Bolilor Secundare: Înțelegeți semnele și simptomele care pot indica prezența unor răni sau boli secundare în urma crizelor. Luați măsuri pentru a preveni aceste complicații și pentru a vă menține sănătatea.
- Solicitarea Asistenței Medicale Corecte: Fiți conștienți de momentul potrivit pentru a căuta ajutor medical după o criză. În unele cazuri, poate fi necesară o vizită la camera de urgență, în timp ce în altele, un consult cu furnizorii de asistență medicală primară sau specialiști în epilepsie poate fi suficient.
- Educați Alții: Împărtășiți cunoștințele dumneavoastră cu cei din jur despre cum pot ajuta la prevenirea rănilor și bolilor care pot apărea în urma unei crize. Astfel, veți contribui la creșterea gradului de conștientizare și la siguranța dumneavoastră.
- Plan de Acțiune în Caz de Criză: Includeți toate aceste informații în Planul dumneavoastră de acțiune în caz de criză. Acest plan vă va ghida și vă va ajuta să reacționați rapid și eficient în situații de urgență