Epilepsie la copii: cauze, simptome și ce faci în timpul unei crize

Epilepsia este o afecțiune neurologică în care apar
crize epileptice repetate, generate de descărcări electrice anormale ale creierului.
Crizele se pot manifesta prin convulsii, episoade de absență, comportamente neobișnuite,
senzații „ciudate” sau, uneori, pierderea temporară a conștienței.

Tu știi ce să faci într-o criză de epilepsie?

Dacă în familie, la școală sau în cercul apropiat există un copil cu epilepsie,
este important să știi elementele de prim ajutor.
Scopul este simplu: să menții copilul în siguranță până când criza se oprește de la sine.

Prim ajutor în criză (pe scurt)

  • Păstrează calmul și notează ora la care începe criza.
  • Așază copilul pe o suprafață sigură, îndepărtează obiectele dure din jur.
  • Dacă se poate, întoarce-l ușor pe o parte (poziție laterală de siguranță) pentru a proteja respirația.
  • Slăbește hainele strâmte la gât (eșarfă, guler, fular).
  • Nu îi pune nimic în gură și nu încerca să îi „ții” mișcările.
  • Rămâi lângă el până își revine și reasigură-l (după criză poate fi confuz sau somnolent).

Când suni la 112

  • Criza durează peste 5 minute sau crizele se repetă fără revenire între ele.
  • Există dificultăți de respirație după criză.
  • Este prima criză din viața copilului.
  • Copilul s-a rănit (lovitură la cap, sângerare importantă) sau criza a avut loc în apă.

Citat

„Epilepsia n-are chip, n-are față, până când cineva drag o pățește și dintr-o dată e o curentare, e un duș rece.”
Dr. Bogdan Florea

Video

Epilepsie la copii: simptome

Manifestările crizelor diferă de la copil la copil și depind de tipul crizei.
Este util să recunoști câteva semne frecvente:

  • Episoade de absență (copilul „se oprește”, privește în gol câteva secunde).
  • Smucituri involuntare ale brațelor/picioarelor.
  • Rigiditate a corpului în anumite crize.
  • Confuzie sau dezorientare după criză.
  • Uneori, senzații greu de descris (frică bruscă, déjà vu, furnicături).

O singură criză nu înseamnă automat epilepsie.
Diagnosticul este luat în calcul când există cel puțin două crize neprovocate,
separate de minimum 24 de ore, sau când evaluarea arată un risc clar de recurență.

Epilepsie cauze

În multe situații, cauza exactă nu este unică sau nu poate fi identificată imediat.
Totuși, printre cauzele sau factorii asociați se află:

  • Leziuni cerebrale sau traumatisme craniene.
  • Accident vascular cerebral (mai rar în pediatrie, dar posibil în anumite contexte).
  • Infecții ale sistemului nervos (ex. meningită, encefalită).
  • Cauze genetice sau predispoziții familiale.
  • Malformații sau anomalii structurale ale creierului.

Epilepsie: diagnostic și tratament

Evaluarea este făcută de medicul neurolog (ideal, neurolog pediatru) și poate include:

  • EEG (electroencefalogramă)
    – înregistrează activitatea electrică cerebrală și poate evidenția descărcări epileptiforme.
  • RMN (și uneori CT) – pentru a identifica modificări structurale.
  • Analize/alte investigații, în funcție de vârstă, istoric și tipul crizelor.

Tratamentul poate include medicație anticonvulsivantă și, în cazuri selectate,
alte opțiuni (diete terapeutice, neurochirurgie, stimulare nerv vag etc.),
decise exclusiv de echipa medicală în funcție de diagnostic.

Cu un plan corect și monitorizare, mulți copii cu epilepsie pot avea o viață normală,
cu control bun al crizelor.

Epilepsie la copii: tipuri de crize

1) Crize focale (încep într-o zonă a creierului)

  • Focale fără afectarea conștienței:
    copilul este conștient, dar pot apărea senzații neobișnuite, modificări de percepție,
    smucituri ale unei părți a corpului, furnicături sau amețeală.
  • Focale cu afectarea conștienței:
    copilul pare „rupt de realitate”, poate face mișcări repetitive (mestecat, înghițit, frecat mâinile),
    nu răspunde normal și poate avea confuzie după episod.

Crizele focale pot fi uneori confundate cu migrena, tulburări de somn sau alte probleme neurologice.
De aceea, sunt importante evaluarea clinică și investigațiile recomandate.

2) Crize generalizate (implică ambele emisfere de la început)

  • Absențe: privire în gol, 5–10 secunde, uneori repetitiv pe parcursul zilei.
  • Tonic-clonice: pierderea conștienței + rigiditate, apoi smucituri ritmice.
  • Tonice: rigidizare bruscă; pot apărea căderi.
  • Atonice: pierderea bruscă a tonusului („drop attacks”).
  • Clonice: smucituri ritmice, de obicei ale feței/brațelor.
  • Mioclonice:
    zvâcniri scurte, de obicei la nivelul brațelor/umerilor.

Leziuni și complicații: ce riscuri există

Crizele în sine, de cele mai multe ori, nu „distrug” creierul,
însă pot apărea accidente sau complicații din cauza căderilor ori a contextului.

Leziuni posibile

  • lovituri la cap, contuzii;
  • mușcături de limbă/buză;
  • entorse, luxații, fracturi (mai ales în căderi);
  • arsuri (dacă episodul apare lângă surse de căldură);
  • înec (dacă episodul apare în apă).

Când trebuie evaluare medicală rapidă

  • răni importante, dureri mari, umflături semnificative;
  • suspect de traumatism cranian (somnolență excesivă, vărsături, durere severă de cap);
  • dificultăți respiratorii sau suspiciune de aspirație;
  • febră, tuse severă sau simptome noi în orele/zilele următoare.

Epilepsie la copii: prevenirea accidentelor

  • discută cu medicul despre tipul de crize și riscurile specifice copilului;
  • creați un plan de acțiune (cine sună, ce se face, ce medicament de urgență există, dacă există);
  • informați persoanele care supraveghează copilul (familie, educatori, profesori) despre prim ajutor;
  • atenție sporită la baie/înot, înălțimi, bicicletă, activități cu risc de cădere;
  • respectați tratamentul și programul de somn (lipsa de somn poate crește riscul de crize).

Echipa noastra de specialisti

Serviciile noastre

Articole utile pe același subiect

Despre RMN

Articol neurologie pediatrică

Despre RMN

RMN – ce este și când se recomandă Rezonanța Magnetică (RMN) este o investigație imagistică non-invazivă, care utilizează câmpuri magnetice…

Citește articolul
Tags: