Ce rol crucial joacă dieta în managementul epilepsiei

Dieta în epilepsie înseamnă, în primul rând, o alimentație nutritivă și bine echilibrată. Obiceiurile nutriționale bune și un stil de viață
sănătos pot susține un control mai bun al crizelor și pot reduce riscul unor probleme asociate (oboseală, variații de greutate, deficite de vitamine
și minerale, constipație etc.).

Cum să gestionăm dieta în cazul epilepsiei?

Deși nu există o „dietă universală” recomandată pentru epilepsie în sine, este esențial să evitați deficiențele nutriționale. O alimentație variată,
cu aport adecvat de vitamine și minerale, susține sănătatea generală și poate ajuta organismul să tolereze mai bine tratamentul.

Nutrienți importanți de urmărit:

  • Acid folic – prezent frecvent în fructe și legume (mai ales crude), leguminoase.
  • Calciu și magneziu – surse: lactate, unele legume verzi, semințe/nuci (în funcție de toleranță și recomandări).
  • Vitamina B12 – în principal din surse animale.
  • Vitamina K – legume cu frunze verzi și anumite cereale.
  • Vitamina D – uleiuri și carne de pește, lapte fortificat; expunerea la soare poate stimula sinteza vitaminei D.

Dacă pacientul are și alte afecțiuni (de exemplu, diabet), este important să urmeze în primul rând regimul indicat pentru acea condiție, iar dieta
să fie ajustată împreună cu medicul și dieteticianul.

Ce este dieta ketogenică?

Dieta ketogenică „clasică” este o formă specială de alimentație, cu aport ridicat de grăsimi și aport redus de carbohidrați, utilizată la unii pacienți
pentru reducerea crizelor epileptice. Este prescrisă de medic și monitorizată atent de un dietetician.

De regulă, dieta ketogenică este recomandată mai ales copiilor cu epilepsie care nu răspund suficient la tratamentul medicamentos. Este mai strictă decât
varianta „Atkins modificată” și presupune măsurarea atentă a alimentelor (cântărire, porționare) și a aportului de calorii, lichide și proteine.

Termenul „cetogenic” se referă la faptul că dieta stimulează formarea de cetone (keto = cetonă), produse atunci când organismul folosește grăsimile drept
sursă principală de energie. În mod obișnuit, organismul folosește carbohidrații (pâine, paste, zaharuri) ca „combustibil”. În dieta ketogenică,
carbohidrații sunt limitați, iar grăsimile devin principala sursă de energie.

Cetonele pot fi detectate în urină, sânge și respirație. Ele sunt considerate unul dintre mecanismele posibile prin care dieta ketogenică poate contribui
la reducerea crizelor, deși mecanismul exact nu este pe deplin elucidat.

Pe cine poate ajuta dieta ketogenică?

  • De regulă, este recomandată copiilor cu crize epileptice care nu răspund la medicamente anticonvulsivante. La adulți, varianta clasică este mai greu
    de urmat; uneori se ia în calcul „Atkins modificată”, cu echipă neurolog + dietetician.
  • Dieta ketogenică poate fi eficientă în unele sindroame epileptice și condiții neurologice/metabolice (de exemplu: spasme infantile, sindrom Dravet,
    sindrom Doose, complex de scleroză tuberoasă, deficit GLUT-1 etc.), în funcție de evaluarea clinică.
  • Există date care arată că și sugarii pot beneficia de terapia dietetică, atunci când este corect indicată și monitorizată.
  • Deși poate ajuta și în convulsiile focale, obținerea rapidă a perioadelor „fără crize” poate fi mai puțin probabilă la unii pacienți.
  • Dieta ketogenică poate fi luată în considerare în tratament dacă nu există contraindicații clare (metabolice/mitocondriale). Uneori se urmărește
    reducerea medicației, însă aceasta nu este garantată și se face doar sub supraveghere medicală.

Cum este dieta ketogenică „clasică”?

Dieta ketogenică „clasică” (numită și „dieta cu trigliceride cu lanț lung”) folosește un raport specific între grăsimi și combinația carbohidrați + proteine.
În practică, pentru mulți copii se utilizează un raport de 4:1 (mai restrictiv), iar pentru sugari, adolescenți sau situații cu nevoi crescute de
proteine/carbohidrați se poate folosi 3:1, în funcție de indicația echipei medicale.

Planificarea meselor este meticuloasă, iar sursele de grăsimi folosite frecvent includ unt, smântână grasă, maioneză și uleiuri (de exemplu, măsline, canola).
În același timp, aportul de carbohidrați și proteine este strict controlat.

Supervizarea dietei necesită:

  • Dietetician – monitorizează dieta și educă familia privind alimentele permise/interzise.
  • Neurolog – urmărește controlul crizelor, medicația și evoluția generală.

Dieta în epilepsie: ce se întâmplă la început?

În multe situații, dieta ketogenică este inițiată în spital sau într-un cadru clinic organizat, pentru monitorizare și educație.

Tradițional, unele protocoale includeau o perioadă scurtă de post (cu excepția apei) sub supraveghere medicală (de exemplu 18–24 ore), apoi introducerea
treptată a dietei. Totuși, există dovezi că postul nu este obligatoriu pentru beneficii pe termen lung, iar multe centre nu îl mai includ.

Scopul inițierii controlate este:

  • monitorizarea modificărilor în frecvența/intensitatea crizelor;
  • verificarea medicației (fără carbohidrați „ascunși”);
  • educație detaliată pentru familie privind prepararea și urmărirea dietei.

Funcționează dieta ketogenică în controlul convulsiilor?

Mai multe studii arată că dieta ketogenică poate reduce semnificativ frecvența crizelor la o parte dintre copiii cu epilepsie rezistentă la tratament.
Conform datelor raportate frecvent, peste jumătate dintre copii pot avea o reducere a crizelor de cel puțin 50%, iar un procent mai mic poate deveni „fără crize”
pe durata dietei.

Să discutăm mai multe despre dieta ketogenică în tratamentul epilepsiei

  • În mod obișnuit, copiii continuă medicația anticonvulsivantă. Uneori, după o perioadă de stabilizare (de exemplu, după aproximativ o lună), medicul poate
    evalua dacă este posibilă reducerea dozelor sau a numărului de medicamente.
  • Respectarea dietei este critică. Abaterile pot diminua efectul benefic; de aceea, dieta trebuie urmată exact cum a fost prescrisă.
  • Pentru multe familii, dieta oferă un sentiment de control și o structură clară, dar presupune efort constant de planificare și pregătire a meselor.
  • Multe centre pediatrice au programe dedicate dietei ketogenice. Întrebați medicul curant despre posibilitatea de a fi îndrumați către un astfel de centru.

Există efecte secundare asociate dietei ketogenice?

La început, unii pacienți pot resimți oboseală sau letargie în primele zile. În perioadele de boală intercurentă, este importantă hidratarea cu lichide fără
carbohidrați, conform recomandărilor echipei medicale.

Pe termen mai lung, pot apărea efecte secundare, precum:

  • calculi la rinichi;
  • creșterea colesterolului;
  • constipație;
  • încetinirea creșterii (în special la copii);
  • risc crescut de fracturi osoase.

Monitorizarea medicală regulată este esențială pentru prevenție și pentru ajustări.

Sunt necesare ajustări ale medicamentelor în dieta ketogenică?

Dieta ketogenică nu asigură întotdeauna toți nutrienții necesari; de aceea, se recomandă frecvent suplimente de vitamine și minerale (de exemplu calciu,
vitamina D, vitamine din complexul B, seleniu), conform indicației echipei medicale.

În general, nu există anticonvulsivante care să trebuiască întrerupte automat la începerea dietei. Totuși, unele medicamente (de exemplu topiramatul și
zonisamida) pot crește ușor riscul de calculi renali, aspect care trebuie discutat cu medicul.

Este important ca formele de medicație să fie cât mai sărace în carbohidrați. Unele siropuri/forme lichide pot conține zaharuri; farmaciștii pot ajuta la
înlocuirea cu forme adecvate (tablete/capsule), când este posibil.

Cum se monitorizează pacientul aflat pe dietă ketogenică?

Pacientul este urmărit periodic, de obicei la 1–3 luni, în funcție de protocol. Se pot recomanda analize de sânge și urină, iar la copii se monitorizează
înălțimea și greutatea pentru a evalua creșterea și starea nutrițională.

Poate fi întreruptă dieta ketogenică?

Dacă crizele sunt bine controlate pe o perioadă mai lungă (de exemplu ~2 ani), medicul poate discuta despre reducerea treptată sau oprirea dietei. Întreruperea
se face gradual, pe luni, pentru a reduce riscul de reapariție a crizelor.

Mulți pacienți continuă medicația și după întreruperea dietei. Dacă dieta a redus crizele, dar nu le-a eliminat complet, unele familii pot decide să o continue
pe termen mai lung, împreună cu echipa medicală, după evaluarea beneficiilor și a riscurilor.

Unde pot afla mai multe informații despre dietă?

  • Epilepsy.com – Keto News: rezumate de cercetare și recomandări practice pentru pacienți și îngrijitori.
  • „The Ketogenic Diet: A Treatment for Children and Others with Epilepsy” – Dr. Eric Kossoff și echipa (Johns Hopkins).
  • Charlie Foundation și Matthew’s Friends – organizații de sprijin.

Sursă:
https://www.epilepsy.com/treatment/dietary-therapies/ketogenic-diet

Uite medicii noștri

Uite serviciile noastre

Articole utile pe același subiect

Despre RMN

Articol neurologie pediatrică

Despre RMN

RMN – ce este și când se recomandă Rezonanța Magnetică (RMN) este o investigație imagistică non-invazivă, care utilizează câmpuri magnetice…

Citește articolul
Epilepsie la copii

Articol neurologie pediatrică

Epilepsie la copii

Epilepsie la copii: cauze, simptome și ce faci în timpul unei crize Epilepsia este o afecțiune neurologică în care apar…

Citește articolul